"buni-nebuni"

Are trei nepoti de la copii. Doi de la baiat si una de la fata. Eu sunt aceea! cea mai mare. Si uite, ce agitatie pe capu` ei. Merge si ea la revelion.
: Mami, pana si buni se distreaza de rev.
Am aflat asta doar acum doua zile. Sa merg la ea, sa o pregatesc. I-am spus ca merg, sa stea linistita.Eu, raman la urma. Acum, trebuie sa plec. Si uite asa, se duce incet, ultima zi din an. De abia astept sa ies afara. Aer!

Pe pagina a III-a scria

Motto
Cartea pe care doresti s-o citesti si n-o gasesti, trebuie s-o scii!

sentimente povestite ..scurt

Cand mi-am dat seama ca mama reprezinta totul pentru mine? Din clipa in care am privit-o in ochi si am vazut ca, acei ochi, mari, erau albastri, ca ai mei. Nu contau celalate trasaturi. Am vazut in ochii ei fericirea, alaturi de mine, iubirea, alaturi de mine, tristetea din cauza mea, durere, din cauza altora, am suferit odata cu acei ochi, fara sa stie, sau sa stie. Am impartit aproape toate sentimentele, unele le-am ascuns. Am gasit in plans, o solutie pentru curajul pe care nu il aveam de a-i spune: te iubesc. Plangeam poate, pentru ca, ma simteam inutila. In sensul ca nu aveam curaj. De mic copil, sufeream daca i se intampla ceva, daca se simtea rau, sau daca o jignea cineva. A jignit-o destul el. Reprezinta totul, pentru ca a avut grija de mine, am primit ajutor de la multa lume, l-am cerut lor sau mi l-au dat fara sa vrea, ca sa nu o fac pe ea sa sufere pentru mine, dar am observat ca nimic nu se compara cu ea. Reprezinta totul, pentru ca am avut-o atat de putin departe de mine, dar acel putin a insemnat mereu o infinitate. Reprezinta totul, pentru ca, lacrimile mele si ale ei se intalneau la intersectia obrazelor. Cuvintele, aduceau mereu un strop in plus de fericire, dar si de tristete. Sufletul a tacut mereu. Daca avea glas, poate toate miscarile vietii se schimbau. Nu am aflat.

Au trecut anii, alaturi de ea ma simt fericita. Alaturi de ea, as vrea sa traiesc la nesfarsit. Nu mi-e rusine si stiu ca, odata trebuie sa ma indepartez din cauza facultatii, dar pana atunci imi doresc cat mai multi ani sanatosi alaturi de ea si mai buni. Asta se poate, pentru ca exista iubirea- mama - fiu, nu vreau sa sper in dorinte, vreau sa traiesc clipa.

azi e, fara titlu ...

Uneori, as vrea sa fiu cum am fost .

" Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreaga scoate/ De dureri, pe care insa le simtim ca-n vis pe toate. "

-So this is Christmas-

Let's hope it's a good one
Without any fear..

Ma uit pe geam...cerul, e destul de senin, de dimineata soarele m-a intampinat. E drept, dimineata a fost pe la 11.30, am dormit doar 5 ore. Sunt obosita, dar imi revin repede. Dealurile, care pana acum erau acoperite de o plapuma alba, azi sunt cam dezbracate, si-au pierdut din acea culoare pura - alb. E o zi de Craciun mai diferita, din cauza ca nu e zapada. Si gerul, s-a obosit sa sopteasca povesti. Dar, nu uitati parinti: " azi va joaca fata!"..da vin cetasii. Unde sa ma ascund? Glumesc... se vede ca sunt de la oras, adica, nu am copilarit la tara, nu prea ma am cu astea... de abia astept sa treaca. Acum, vreau doar sa gust putin din magia Craciunului.

Craciunul nu imbatraneste. Craciun fericit !

Cat de mult imi place

Ca, iarna e luna plina... serile astea, cel putin, a fost luna plina, am urmarit-o de fiecare data.
Nu vreau sa detaliez, am spus ce-am simtit.

scrut..Merg mai departe!

Azi, am ajutat-o pe mami in bucatarie. Imi place sa o ajut...dar nu ne prea potrivim, eu sunt mai calma, ea e mai iute... ma cheama sa o ajut, pana ma uit pe geam, face singura. Imi da de lucru: mixerul.. vechiul mixer, greu, dar mainile imi zboara. Imi da alt lucru: mixerul... si tot asa. Doar mixerul ala care nu-mi place :|normal ca nu i-am spus . Cand eram mica, imi doream atat de mult sa fac si eu cu el. Mi se parea interesant, il vedeam ca pe o jucarie pe care o tot invarti si care nu se mai opreste, titirez imi placea sa-i zic."Trecut-au anii ca nori lungi pe şesuri

Daca ar fi dupa mine, as sta ore-n sir si m-as uita la filme de Craciun... dar sa am liniste.
Adica, sa nu ma deranjeze nimeni.
As vrea sa ninga afara, ca sa pot asculta colinde, e mai placut!

De ce adultii, unii, nu stiu sa se bucure ? Aseara, mi-a dat mami un trandafir, facut dintr-un servetel. Azi dimineata, l-am pictat, i-am dat culoare, pare mai viu si i l-am daruit ei. Ce sa inteleg prin: "Oo, ce l-ai colorat! "..
Din moment ce nu am vazut sclipirea, l-am pastrat. E chiar langa mine. Am sa-l tin mereu, sper sa nu-l stric... din joaca, se intampla multe.

Prin pauza.,,

Ele, sunt cele mai inalte colege ale mele. Din clasa I.
Poza, ma face sa ma simt mai bine. Cu toate ca nu sunt inalta ca ele, par doar.

Scena

Am oprit sa cumpere ceva(mami). Nu am iesit din masina, imi place sa raman singura si sa dau drumul la radio.
In acelasi timpi, ma uit in jur... La intrarea de la magazin, sau ma rog, pe undeva pe aoclo, era o tiganca, imbracata in costum tipic, rosu, roz, astepta. Pe jos, cineva aruncase niste paine si o bucatica de crenvurst. Venise un caine, schilod, dar maricel, cam bleg- tiganca, statea ea in picioare si astepta, dar se mai misca, din cand in cand. Atunci, i se misca si rochia, cainele vroia sa ia mancarea, rochia se misca, iar el se speria. A mai incercat odata, din pacate, s-a lasat batut.
Nu l-am mai vazut. Norocul pasarelelor, chiar daca se temeau de rochia ei, macar ele puteau sa zboare si reveneau. Se tot repeta acea faza. Ma facea sa rad. De abia daca apucau o firimitura si zburau inapoi...

De Craciun

Fii mai bun! Da, asta o stiu de cand eram mai mica...
Ma intreb oare, cati dintre oameni sunt mai buni de Craciun? Eu spun ca, mai bine suntem buni mereu, nu doar ca vine o sarbatoare ..etc.
Anul asta, mi se pare atat de diferit. ..
Din cauza ca a trecut foarte repede...Iarna a venit si ea prea repede...Craciunul la fel,vine...este sarbatoarea mea preferata! Doar ca, nu e ca inainte...

Sambata

A fost mereu ziua mea preferata. Din mai multe motive, le voi enumera alta data. Dar ieri, ziua de sambata s-a transformat in ganduri negru si tristete...dar nu e de vina ziua, eu sunt de vina. Mda, mi-am pierdut ceva. Ce? Nu vreau sa spun....nici nu stiu de ce nu vreau sa spun, poate din cauza ca mai am o speranta. Dar nu...
De cate ori mi s-a spus ca nu sunt atenta! Da, e adevarat, nu sunt atenta cu lucrurile mele, eu ce pot sa fac, am incercat, am reusit putin, apoi nu am cedat, dar daca asta e soarta...
De cate ori mi s-a spus ca sunt cu " capu-n nori" ! Da, imi pierd timpu` stand, gandind, adanc, iar apoi ma plang ca e ceasu` " si jum" iar eu trebuie sa plec...
(Exemple) A, da! Mi se repeta(parinti): " tu intr-o zi o sa-ti pierzi si capu`!" Uite ca asta nu s-a indeplinit. Si nici nu vreau...

Si, drama asta ma enerveaza! Da...Maine e serbarea(carnavalul)
Azi, e noua zi . Trebuie sa merg la impodobit sala de sport(acolo va avea loc festivitate) sunt si prezentator... imi place cand plec de acasa, pentru ca imi ocup timpul cu altceva, dar in situatia de acum, nu stiu cat voi rezista fara sa-mi apara in minte gandul ca mi-am pierdut ........l. Mai e putin...

La fel? NU!

Alegeti Lavinia. Apoi- nu alege, trebuie sa faci! Uita-te , toate aceste teme. Hmm, trebuie sa citesti! Vezi si pe-acolo ce mai ai. Sa scrii, sa scrii. Eu ti le dau, faci cum vrei! Vezi? copilul, jocul, familia, 2004, 2009, nu, asta-i pentru a X-a, aventura, iubirea.

Si m-am oprit putin: Iubirea, asta-i ce mai faina...! Mi s-a raspuns: Ee, uite si alte. Lasa...

Eu cresc, in gandiri, dar ma abat de la ele, revin la ceea ce-mi place. Visez. si tot asa..
Altii, cresc si ei ...refuza sa mai faca loc si altor emotii...Sunt mai "altfel".

"Nu cumva

copiii de aceea sunt copii, ca sa nu-si inteleaga parintii, fara ca mai intai sa rataceasca, si de aceea parintele e parinte, ca sa-i ierte si sa sufere pentru ei? "( Morometii I)

Rectific: Nu cumva, eu sunt acel copil care intelege mai peste bine framantarile parintilor mei, fara ca mai intai sa se intalneasca, iar ei sunt aceia, care nu au habar de gandurile mele,? Nu cumva, ma fac ei pe mine sa sufar mai mult decat ii fac eu? Nu cumva sunt eu cea care a iertat mereu mai mult decat m-au iertat ei pe mine, dar nu cumva sunt eu cea care a gresit mai mult? Dar nu gresesc...asa cum nu gresesc nici ei..cel putin nu fata de mine, nu mereu..


Cat as vrea sa stie ce scriu si cat as vrea sa nu. Cat dureaza aceasta constrazicere ?

Scena de acum ...
:)) Copil de clasa a III-a : " Cum sa fac sa stiu daca ma place?" Sau: " Tu ai fost indragostita?" sau: " De ce trebuie sa ma indragostesc chiar acum` cand el pleaca in Spania?" Da te rog sterge, nu am chef sa il bag pe ala in toate detaliile astea!" " Da te rog...scrie pe goolgle: cum sa fac sa aflu daca ma place?"

Se uita la o bratara de-a mea. Mana ei fragila si bratara sunt paralele. Eu: ce faci pe aoclo, poti sa iei! Aa, de fapt nu, stai sa incerc ceva, ti-e mare nu-i asa? Ea: nu, stai, imi place, numa ca e prea mica pentru mana mea!
Razand, am intrbat-o: Esti indragostita? Fara sa stea pe ganduri, mi-a raspuns direct: Da :)! Dar, nu a ezitat sa ma intrebe: Tu ai fost vreodata indragostita?

Hmm, cat am putut minti..sau?

.Pierdere.

Document pierdut

Mi-am strâns de-alungul anilor

Atâtea foi

Într-un singur document.

Stăteau îngrămădite- litere zbârcite,

Dormeau pe moale-aspru.

Până când, am uitat sa le trezesc.

Am uitat să le-ngrijesc

M-am pierdut pe mine, aşa cum le-am pierdut pe ele.

Zi crudă a fost atunci

Căci pierderea lor

M-a adus pe un vapor, în glasul mării

Eu caut documentul…

Vad cerul in alb...

Azi- e lumina, ninge, ea scrie, caldura, din nou maini reci, lipseste ceva: rasul.
Da, the uninhibited laughter reduces the effects of stress and helps the immune system work properly, asta imi amintesc de la engleza, dar cand nu ai cu cine???


poza: modificata la repezeala, de prin noiembrie(inceput), aveam guma in gura, datorita celor care nu se pricep sa anunte inainte.

Seara, totul e mai placut!

O zi din Decembrie. 11 Dec. La multi ani, Lidia! E o prietena de-a mea, sa spun ca e mai mica? Nu, tocmai a facut si ea 15, dar tot eu sunt mai mare...nu-mi pot regla sangele nici cum, mainile mele, cu orice tip de manusa raman reci. Cand se intalnesc cu zapada, ma ard. Pot sa le fac orice, degeaba...dreapta este mai rece ca stanga. Astfel, imi verific temp.
Mda, am reusit sa ajung intr-un loc, ziua varului meu, e, e copil de clasa 1, imi place la el, ma joc cu masinile, e mic, il pot lua in brate(bine, asta cand suntem doar noi, caci e: ''baiat mare'') si il fac sa rada. Uneori, ma epuizeaza. Sor`sa, e mai mare cu 2 ani. Despre ea, nu-mi prea place. E rautacioasa si imi umbla mereu la telefon, il ignora pe fratelei ei mai mic, crezandu-se mai mare si mai tare, vrea mereu sa patrunda in lumea mea, la inaltimea mea, stiti voi: ca fetele; dar degeaba, nu o las mai mult, ma plictisesc sa aud aceleasi povesti banale, sa joc rummy sau sa vad cum da pe muzica si nu danseaza..atunci, imi gasesc fericirea in el, pentru ca e mic si scump, nu e rautacios, ma intelege, facem numa nebunii cand prindem ocazia singuri si oricat m-ar obosi imi place pana la urma, pentru ca e bun la suflet, cel putin asa il vad, in comparatie cu sor`sa. Dar azi, a fost cam timid cand m-am dus cu Lidia la el(persoana straina pentru el). Nu se astepta, stia ca voi merge maine, pentru ca m-a sunat si nu i-am promis nimic, apoi am trimis un sms mamei lui ca voi merge dim, din cauza ca nu-mi place sa merg singura seara catre gara(tigani, caini vagabonzi si tot felu` de oameni) dar, cu ea am noroc(Lidia), a venit cu mine, asa ca am reusit sa ''scap'' intr-un fel, ca sa nu merg maine si pe drum pot spune ca m-am distrat.
Drept e, iti tremura buzele de frig cand razi, e gheata pe jos, aluneci daca nu esti atent, dar e frumos cand ai langa tine o persoana draga, care te scoate din starea de oboseala, ne-chef si e si mai frumos cand atingi zapada in momentul in care trebuie sa intri in casa...o auzi: ''Vaii, te rog eu nu, nici macar la scoala nu am fost frecata'' ma face sa rad, cred ca a devenit o obsesie pt unii chestia cu ''frecatu`'' , pana i-am deschis mintea Lidiei si normal ca nu am frecat-o, am facut doar un bulgar, nereusit, din pacate..asta vroiam sa fac de fapt.

Again

Nu vad corabia cerlui :(..dar stiu ca ea ma vede pe mine..

Trebuie sa ma odihnesc. Ma asteapta o saptamana noua :)

Mos Nicolae, nedescoperitul mos...

Imi lipseste ceva.
Tocmai m-am intors de la o discutie tata-fiu.

T: L. , anu` asta vine Mosu?

In gandul meu, cum sa ma intrebe asa ceva, adica, am crescut, nu isi da si el seama... De fapt, m-a emotionat intrebarea si am plecat repede din bucatarie in camera. Am varsat niste lacrimi, singura, dar a intrat in camera si l-am luat in brate.
E tatal meu, care a inceput sa imi spuna :" Eu am vorbit de mult cu mosul, m-am intalnit chiar acum inainte sa ajung in casa, cu el, du-te la ghete, vezi ce ti-a adus. Ti le-ai facut macar? Le-ai sters? "
Am inceput sa rad, desigur, mi-a mai spus si alte lucruri atat emotionante cat si amuzante(el era foarte vesel) dadeam din cap si mai ziceam si eu cate ceva: " Ghete?!..o doamne...da..nu stiu.." cam atat. A plecat in sfarsit din camera, i-am spus de fapt ca am sa ma uit cand va face el dus.

Ma uit in oglinda. Imi aduc aminte de alte dati cand: stergeam ghetele inainte cu doua ore, iar cat lipseam din camera imi batea inima si fugeam repede sa caut in cizme, nu gaseam nimic(luminile stinse) si ma uitam repede pe vizor ca sa il prind odata si-odata pe mosu. Dar nu reuseam, era invizibil, mi-l inchipuiam cam asa: Un mos slab, inalt, imbracat cu un costum rosu, niste cizme maro inchis , dar fata mereu neagra, de fapt ca si cand te-ai imbraca intr-un costum, iar capul l-ai lasa in jos, ramanand un gol inchis, fara chip.

Ce fericita eram cand vedeam cadourile inainte sa adorm, iar cand ma trezeam cu ele parca nu-mi placea din cauza ca : "Off, de ce a trebuit eu sa adorm asa de repede si sa nu-l prind"? normal ca ma bucuram de fiecare data.

Asta imi lipseste- numai cred, pentru ca stiu adevarul, parintii mi-au fost mereu ''mosul". E dorul de copilarie, cand credeam.

Acum, fug repede sa vad... :))

Multumesc Iarna ca mi-ai sters ghetele

Bine...mi-am mai schimbat parerile. ! incerc sa readuc aceea magie haioasa..

FULG

Acum doua ore a sunat telu fix. Cum, sunt home alone, trebuia sa raspund eu, nu aveam de ales. Era o matusa, din vorba in vorba mi-a spus:'' X e la taiat brazi in padure, mi-a spus ca acolo ninge, deci, va ninge si la noi, cred''..dar plaoia nu se mai oprea.
Si uite ca ma uit pe geam: Ninge, chiar ninge, dupa atata ploaie vad fulgii mari, ingramaditi, repezi sa se astenre pe pamant, insa, e cam ud, dar e frumos. Imi place, vine iarna...

! Iti daruiesc un fulg, mai multi chiar, daca as putea, draga, Gina!

Recitare, acum 2 ani..parca..

Faimosul festival '' Primavara Poetior'' sau '' Primavara Condeilor'' ..ma pregatea magistra, nu pot sa descriu mai mult..nu vreau, ci doar postez poezia.'':
Eu nu strivesc corola , hai sa te aud! ''

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa înbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
şi tot ce-i neînţeles
se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari
sub ochii mei-
căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte. (L. Blaga)

Si ma oprea, : ''ta,sss,t.. mai incet, mai nu stiu cum.etc.'' Tin minte ca de fiecare data cand imi zicea sa incep, eu aveam in minte tot: Eu nu strivesc corola de minunea lumii :)) pana mi-am dat deschis larg ochii, caci eu iubesc, si ochi si buze si flori si tot ce-i frumos. ?!

Acum, citeste-o si tot asa...pana adormi!