"Nu cumva

copiii de aceea sunt copii, ca sa nu-si inteleaga parintii, fara ca mai intai sa rataceasca, si de aceea parintele e parinte, ca sa-i ierte si sa sufere pentru ei? "( Morometii I)

Rectific: Nu cumva, eu sunt acel copil care intelege mai peste bine framantarile parintilor mei, fara ca mai intai sa se intalneasca, iar ei sunt aceia, care nu au habar de gandurile mele,? Nu cumva, ma fac ei pe mine sa sufar mai mult decat ii fac eu? Nu cumva sunt eu cea care a iertat mereu mai mult decat m-au iertat ei pe mine, dar nu cumva sunt eu cea care a gresit mai mult? Dar nu gresesc...asa cum nu gresesc nici ei..cel putin nu fata de mine, nu mereu..


Cat as vrea sa stie ce scriu si cat as vrea sa nu. Cat dureaza aceasta constrazicere ?

Scena de acum ...
:)) Copil de clasa a III-a : " Cum sa fac sa stiu daca ma place?" Sau: " Tu ai fost indragostita?" sau: " De ce trebuie sa ma indragostesc chiar acum` cand el pleaca in Spania?" Da te rog sterge, nu am chef sa il bag pe ala in toate detaliile astea!" " Da te rog...scrie pe goolgle: cum sa fac sa aflu daca ma place?"

Se uita la o bratara de-a mea. Mana ei fragila si bratara sunt paralele. Eu: ce faci pe aoclo, poti sa iei! Aa, de fapt nu, stai sa incerc ceva, ti-e mare nu-i asa? Ea: nu, stai, imi place, numa ca e prea mica pentru mana mea!
Razand, am intrbat-o: Esti indragostita? Fara sa stea pe ganduri, mi-a raspuns direct: Da :)! Dar, nu a ezitat sa ma intrebe: Tu ai fost vreodata indragostita?

Hmm, cat am putut minti..sau?